Gladiatorii lui Stalin. Începuturile comunismului în România

20,00 lei


Lavinia Betea, Gladiatorii lui Stalin, Leistung Publishing, 2018, 208 p.
ISBN 978-606-94215-8-1

E-BOOK (.pdf, .epub)

Cod Produs: EBOOK_007 Categorie: Etichetă:

Descriere

SUMAR

Scurtă introducere asupra muncii la istoria comunistă
Marx, la modul personal
Calul troian
Octombrie Roşu
Tezaur după tezaur
Anomia Donului liniștit
Felix, Omul de Fier
Revoluţionarii de profesie
Cultul lui Lenin
Bucătăresele şi Statul
Legenda comunismului naţional
Geneza culturii proletare
Micul erou mare
Gladiatorii lui Stalin
Biografie de ilegalist
Stahanoviştii
Turnul Babel
Psihologia românilor
Era mulţimilor
Legendele Griviţei
„Eroul Griviţei” trimis la munca de jos
Roller, alt sacrificat pe altarul Griviţei
De ce-a intrat Gheorghiu în partid?
Vraja dictatorilor
Al treilea Front
Debutantul Ceauşescu
Marca Pauker
Precum supusul Iov…
Teoria amorului ca un pahar cu apă
Dej, numit conducător la Doftana
Regele şi Revoluţia
„Frumos ne-am ocărât…”
Cu pâra la împăratul
Omul lui Foriş
Răsplata complicităţii
„Boierul roşu”
Bodnăraş – cetăţean sovietic
Mâna dreaptă a lui Dej
Gogu, patronul artelor
Mesagerul Regelui
Încâlceala istoriei
Iluzia comunismului democrat
Calea spre putere 1
Norocosul Vasile Luca
Ambițiosul Pătrăşcanu
„Strategia salamului”
Cine vrea politică…
Frate cu dracul
„Porcii pătaţi”
„Prietenul” Groza
Coroana şi pumnul
Epoca denunţului
Noi vrem pământ!
Miza Transilvaniei
Culisele „alegerii”
„Mâncătorul de oameni”
Flautistul şi orchestra
„La forza del destino…”
Moscova sau Londra?
Câinele Stalin
Bancuri sovietice
Ca Făt-frumosul din poveste…
Maria, dezmierdată Rica
Trandafirii lui Tito
Pielea pe băţ
Victimele lui Pătrăşcanu
„Votul şi încrederea noastră…”
Fără sufragete…
Ceauşescu, deputat
Naţionalismul lui Pătrăşcanu
Obiceiurile Kremlinului
Arta supunerii fără luptă
Ţăranul şi osia căruţei
Testamentul lui Foriş
Pe faţă şi pe dos
Ucenicul lui Stalin
Procesul lui Iuliu Maniu
Inginerii sufletelor
Părerea lui Stalin despre Regele Mihai…
„Trăii sub patru regi…”
Enigma partidului unic
Erezia kibuţului
Ce zicea Tito, ce povestea Dej…
„Bomba” în halat alb
„Opiumul popoarelor”
„Naşul” Pantiuşa
Triunghiuri amoroase
Şcolile tovarăşilor
Mâncaţi… la alegere !
A sărăcit primul ministru!
În numele poporului
Legea întâmplării oarbe

Argument

Scurtă introducere asupra muncii la istoria comunistă

Regimurile totalitare au făcut o prioritate din controlul asupra informaţiei. S-a recurs, în extremă, la practica rescrierii istoriei. Tehnica aceasta de manipulare nu este nici nouă, nici proprie regimurilor nazist sau comunist. Pământurile şi oamenii se cuceresc stăpânind informaţia şi comunicarea, este o axiomă a războiului ca artă a supunerii fără luptă.
„Munca la istoria partidului are propria sa istorie politică”, remarcase, încă din 1932, LevTroţki, unul dintre creatorii statului sovietic. Deși trecuseră abia două decenii de la instalarea bolșevicilor în capul Rusiei, istoria națională și cea a partidului suportaseră falsificări şi interpretări după cerințele momentului politic. În timp, lungul şir de reconversii şi resemnificări a afectat memoria comunităților. Memoria socială este însă aceea care oferă oamenilor limba şi categoriile gândirii. Astfel că reconstituirea trecutului în ţările ex-comuniste s-a confruntat, și încă are de-a face, cu eforturi şi presiuni deosebite.
După căderea regimului, presa scrisă a fost cea dintâi care și-a asumat această sarcină. După câțiva ani abia, arhivele au început să pună, sistematic, documente de epocă în circuitul cercetării publice.
Sub directoratul lui Marius Tucă, cotidianul „Jurnalul Național” a excelat în asumarea unora dintre misiunile istoriografiei. Cu stilul său mozaicat de informație, opinie și reportaj, cu zecile de jurnaliști talentați și cu designul în continuă reinventare, „Jurnalul” demonstra că visul presei libere se împlinise frumos. Campania Cine-a tras în noi în decembrie 1989?, de la începutul mileniului, a transformat „Jurnalul Național” în liderul de audiență al cotidianelor românești. Interesul cititorilor pentru trecutul încă nedeslușit, l-a motivat pe Maris Tucă să inițieze o Istorie a comunismului românesc, publicată sub formă de serial. Avea din vedere, dintru-început însă, atașarea la corpul redacțional a unei secții de istorie recentă, alcătuită din specialiști în domeniu care să folosească, însă, stilul jurnalistic.
Când Marius Tucă mi-a făcut oferta înființării și coordonării acestei secții, mă cunoștea, cum s-ar zice, din scris. Se asigurase, astfel, că nu va avea dificultățile clasice ale editorului de presă în a-i face pe specialiștii înalt abilitați în domenii de strictă competență să practice retorica adecvată comunicării publice. Astfel că, de la prima întâlnire, am căzut de acord să experimentăm o secție de istorie recentă cu studenți eminenți la istorie și științe politice. Aceștia urmau să facă cercetare după metodologia consacrată în științele socio-umane și să deprindă gazetăria din mers.
Secția a funcționat șapte ani. Tinerii coechipieri din 2004 au devenit între timp speranțe strălucit împlinite. Am publicat împreună serialul Istoria comunismului românesc, din momentul înființării Partidului Comunist din România, în mai 1921, și până la instituționalizarea omnipotenței sale asupra țării. Între timp, am documentat și redactat ediții de colecție, interviuri, reportaje, dosare și anchete de presă pe teme istorice. Profesional și afectiv am parcurs astfel o perioadă fastă în comunitatea minunaților gazetari ai „Jurnalului”.
În baza editorialelor pe care le-am publicat în paginile dedicate Istoriei comunismului românesc, am alcătuit volumul de față. Scopul lor, inițial, viza introducerea cititorului în tema fiecărui episod, încredințându-l că geneza, ideologia și practicile Partidului Comunist din România sunt, în fapt, consecințele politicii primului stat al muncitorilor și țăranilor , aplicate prin Internaţionala a III-a. Explicam, prin decuparea unor momente, personaje, mărturii și documente semnificative, că înţelegerile marilor puteri, la finele celui de-al doilea război mondial, au favorizat impunerea regimului comunist în România. Iar schimbările din politica, economia și viaţa cotidiană a românilor au transformat țara într-o „societate imitativă” în raport cu Uniunea Sovietică.
Revoluționarii de profesie care-au fondat partidul comunist, militanții săi din ilegalitate și activiștii care-au montat, după război, structurile puterii sale au fost niște gladiatori ai lui Stalin.

Versiune tipărită

Dacă doriți produsul în versiune tipărită, vă rugăm să ne contactați la adresa: contact@leistung.ro.